Suprafata: 10000 ha
Intravilan: 300 ha
Extravilan: 9700 ha
Populatie: 3660
Gospodarii: 1100
Nr. locuinte: 890
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 1
Asezarea geografica:
Comuna este situată la 18 km de Sibiu, la 15 km de Sălişte şi la 22 km de Ocna Sibiului. Este principala poartă de intrare spre Munţii Cibinului, spre Râul Mare şi Râul Mic, spre pârâurile Iezerele Cindrelului. Pe uliţele unde localnicii îţi dau bineţe ca unui vechi cunoscut, odinioară colindau George Topârceanu, George Coşbuc (se pare că "Nunta Zamfirei" şi "Numai una" au fost scrise aici), Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi multe alte mari personalităţi culturale "prinse" de vraja locului.
Activitati specifice zonei:
Resurse naturale.O resursă naturală neregenerabilă specifică zonei Gura Râului este lemnul. La altitudini mari întâlnim păduri de pin, brad-90%; foioase-10%.
Resursele naturale regenerabile intravilane sunt generoase: spaţii verzi, parcuri şi perdele de protecţie - 49 ha, terenuri agricole 924 ha, păduri 6217 ha. Un specific aparte este dat de existenţa izvoarelor de apă plată. Dintre resursele naturale nelimitate trebuie menţionată energia solară care generează un număr mare de zile însorite pe an, putând fi exploatată prin amplasarea de panouri solare.
Industria.Reprezentativă pentru economia comunei este industria de prelucrare a lemnului, în comună existând mai multe fabrici de acest gen.
Turismul /Agroturismul. Este unul dintre cele mai importante sectoare de activitate din zona comunei, existând în apropiere cinci pensiuni de trei margarete, nouă pensiuni de două margarete şi un hotel de trei stele - Boca del Rio. Capacitatea de cazare a pensiunilor totalizează 182 locuri. Potenţialul turistic al zonei este evidenţiat şi prin existenţa unor obiective turistice remarcabile, precum renumita staţiune montană Păltiniş, rezervaţia naturală Iezer.Tipurile de turism practicate în comună, în funcţie de potenţialul zonei, sunt:
• turismul montan - primul şi cel mai important tip de turism dezvoltat în zonă, datorită ofertei cu privire la modalităţile de relaxare ale turiştilor: peisaje pitoreşti, pensiuni, terase, etc. Turismul montan constituie o componentă influenţată de condiţiile atmosferice cu potenţial de creştere o dată cu dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite turiştilor pentru petrecerea timpului liber;
• turismul cultural - are drept scop promovarea ofertelor de agrement în vederea evidenţierii potenţialului turistic al zonei. Principalele acţiuni culturale demarate şi organizate de comunitate în ultimii ani, au atras interesul turiştilor şi nu numai, devenind deja tradiţionale: "Festivalul Bujorului", manifestarea „Fii satului". Potenţialul turistic al comunei este susţinut şi de avantajele amplasării în apropierea altor obiective turistice importante. Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel, Biserica din Orlat.
• ecoturismul reprezintă una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinţă de creştere în ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multe ţări ale lumii care consideră că ariile protejate sunt o parte esenţială a ofertei turistice, au făcut ca turismul în natură şi ecoturismul să reprezinte elemente importante ale industriei turistice.
Dezvoltarea ecologică a turismului în zone protejate vizează în principal patru planuri:
• economic, prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai puţin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate;
• ecologic prin asigurarea utilizării raţionale a tuturor resurselor, reducerea şi eliminarea deşeurilor, reciclarea lor, asigurarea conservării şi protecţiei mediului;
• social prin sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea diferitelor forme de turism;
• cultural prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă şi cultură deosebite, care exprimă o anume identitate culturală.
Agricultura. Deţine o pondere importantă în economia comunei, suprafaţa agricolă fiind de 942 ha. Agricultura este caracterizată prin cultura cerealelor (grâu şi porumb) şi creşterea animalelor (ovine, bovine, porcine). Efectivul de animale al comunei este de: bovine 864 din care vaci şi juninci 495 capete, porcine 422 capete, ovine 5210 capete, cabaline 420 capete, păsări 14.500 capete şi albine 700 familii.
Mediu de afaceri. Alte domenii de activitate care se regăsesc pe raza comunei sunt unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, instituţii publice şi de învăţământ. Activitatea societăţilor comerciale cu răspundere limitată şi a asociaţiilor familiale, precum şi cea sezonieră ocupă un procent important din forţa de muncă locală. Pe raza comunei Gura Rîului, îşi desfăşoară activitatea un număr de 53 agenţi economici. Dintre aceştia 16 au ca şi domeniu de activitate turismul sau agroturismul, 16 activează în domeniul desfacerii produselor alimentare şi de uz casnic şi personal, 3 în domeniul industrial. Există 6 instituții publice, și activeză 53 de agenți economici.
Activitati economice principale:
Gatere
Marochinărie
Ateliere mecanice
Croitorie.
Obiective turistice:
Rezervaţia naturală Iezerele Cindrelului
Bradul de 500 de ani
Muzeul satului
Barajul pentru apă potabilă
Monumentele locale (biserica orthodoxă, icoanele, vechile gospodării ţărăneşti cu instalaţii tradiţionale "piua de haine" şi "presa de ulei " - funcţionale, sunt puncte de atracţie pentru numeroşi turişti.
Monumentul istoric biserica Cuvioasa Paraschiva - Biserica Mica
Începutul existenţei acestui locaş se pierde în negura vremii. O inscripţie lapidară aflată în pridvorul bisericii pretinde că anul zidirii ei ar fi 1202. Pentru că nici o dovadă istorică plauzibilă n-a venit încă să confirme sau să infirme ipotetica dată a zidirii acestei biserici, ea poate fi acceptată, urmând ca eventualele cercetări ştiinţifice să decidă asupra adevărului istoric. În arhitectura bisericii se remarcă trei etape distincte ca zidire, unite armonios prin stilul neo-bizantin în formă de navă în care este construită. Naosul şi pronaosul au constituit biserica iniţială, iar altarul şi mai apoi turnul au fost adăugate ulterior între anii 1728 - 1830. Monumentul este o construcţie solidă, de dimensiuni reduse (95 m2) din piatră şi cărămidă, cu un turn ţuguiat, acoperit cu ţiglă. Spre deosebire de alte construcţii de acest gen, acoperişul bisericii se sprijină integral pe cupolă. Acest lucru face şi mai verosimilă comparaţia interiorului cu o absidă răsturnată în care ochiul vizitatorului găseşte un corespondent loial impresiei cu care a intrat de afară. O mare necunoscută, ca şi tainele zămislirii bisericii de altfel, o constituie cele trei fresce din exteriorul monumentului, pe peretele dinspre nord, zugrăvite în pătratul celor trei firide de dimensiuni medii, distribuite simetric, de la mijloc spre capetele clădirii. Cele trei fresce reprezintă pe "Cuvioasa Paraschiva", "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" şi "Sfântul Ierarh Nicolae". Adevarata atracţie o constituie fresca din naos, conservată sub câteva straturi de var mai bine de 200 de ani. Zugravul anonim a realizat minunate tablouri ale sfinţilor în care se remarcă pe primul loc tricolorul românesc.
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril - Biserica Mare
Iniţiatorul şi animatorul ideii zidirii unei biserici monumentale la Gura-Râului a fost mitropolitul Andrei Şaguna. Ea s-a acreditat în conştiinţa gurenilor din vara anului 1847, când a avut loc vizita canonică a marelui ierarh. Au trecut 40 de ani pentru ca visul sugerat de îndemnul mitropolitului să se concretizeze în zidirea acestei biserici monumentale între anii 1886 - 1887. Meşterii constructori au fost fraţii Ferdinand şi Iosef Koniger asistaţi şi îndrumaţi de inginerul Iosef Neugebauer, toţi din Sibiu. Planul după care s-au orientat în arhitectura construcţiei a fost planul original al bisericii din Râşnov. În arhitectura monumentală a bisericii distingem o dominantă a stilului bizantin - cu clasica navă în forma de cruce, cu un altar ca o absidă - cu baza circulară dispusă hexagonal. Se poate observa o îngemănare a caracteristicilor stilului gotic în dimensiunile impresionante ale pereţiilor laterali şi a cupolelor, cu barocul arcadelor şi al turnului, pentru ca vârful ţuguiat al acestuia din urmă să mai păstreze ceva din specificul bisericilor romanice. Monumentalitatea acestei biserici constă mai mult din confruntarea stilurilor şi mai puţin din ortodoxia arhitectonică. La o suprafaţă totală de 547 m2, repartizarea spaţiului în plan este făcută proporţional cu caracterul dimensional al celor trei părţi ale bisericii: naos, pronaos şi altar. Construcţia impresionează nu numai prin dimensiunea monumentală, dar şi prin fresca interioară în stil bizantin realizată între anii 1985-1995 de pictorul sibian Ioan Cazila.
Evenimente locale:
Este de apreciat faptul că în comuna Gura Râului tradiţiile şi obiceiurile vechi încă se mai păstrează. Un rol îl are şi tineretul care a preluat tradiţiile şi obiceiurile de la cei în vârstă.
Junii
Una dintre tradiţiile vechi care se mai păstrează este "Junii". În 6 decembrie se alege o ceată de juni - un grup de colindatori - şi cele trei oficialităţi ale cetei: Judele (şeful lor), Pârgarul şi Crâşmarul. Cei trei formează o structură ierarhică foarte bine pusa la punct. "Junii" merg pe la casele oamenilor şi colindă incepând cu prima zi de Crăciun şi până după Anul Nou. Ei au dansuri foarte vechi pe care le joacă cu pasiune (Căluţul, Ficioreasca, Danţul).
Cetele de crai
Altă tradiţie păstrată o reprezintă "Cetele de crai". Sunt între 4 şi 7 cete (grupuri) de 4 copii, fiecare având rolul lui Irod şi cei trei magi Baltazar, Melfior şi Gaspar. Copiii merg pe la casele oamenilor în costum şi au o poezie foarte ritmată pe care o recită.
Buzduganul
S-a încercat revitalizarea unui obicei străvechi, "Buzduganul", prin grupul vocal "Floare de bujor". Acest obicei a fost descoperit şi prezentat scenic.
La ciumii
S-au descoperit şi ar putea fi puse în practică şi valorificate şi alte obiceiuri, unul din ele fiind "Ia ciumii", din vremea cand erau epidemiile de ciumă: 7-9 femei vaduve, într-o singură noapte, torceau, ţeseau, coseau şi umpleau o ie de cânepă şi o puneau în capătul satului într-un păr. Femeile aveau nişte versuri şi un cântec specific (încă nedescoperit) şi de asemenea credinţa că ciuma nu se apropie de sat.
Dansuri populare
La şcoală există un cerc de dansuri populare unde s-a format un grup de 30-40 de copii care se imbracă româneşte. În anul 2005, una din ediţiile emisiunii "O vedetă populară" realizată de Iuliana Tudor s-a desfăşurat în comuna Gura Râului, ocazie cu care au venit şi mulţi oameni din comunitate imbrăcaţi româneşte.
Festivalul bujorului
De ceva vreme au apărut şi evenimente noi în comună care se transformă în timp în tradiţii. Un exemplu în acest sens este şi "Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte", eveniment apărut în 2004 la iniţiativă domnului Câmpean Dumitru tocmai în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare."Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte" se desfaşoară în partea de sus a comunei, înainte de "Sanchetru" - ultimul sfârşit de săptămână din luna iunie, când bujorul de munte (rododendron) înflorit la Iezerele Cindrelului dă culoarea roşiatică acestei caldări glaciare. La acest festival participă atât formaţii de muzică populară şi dansatori din comună, cât şi din alte localităţi. De fapt, festivalul are două părţi: una de pregătire, am putea spune, în care, sâmbătă seara se organizează o cină ca la stână - care durează până la miezul nopţii şi se încheie cu foc de tabără. Cina ca la stână este un produs turistic care cuprinde cocoloş cu brânză, tocană la ceaun, foc de tabără, muzică şi costum popular. Cea de-a doua parte reprezintă festivalul propriu-zis, când pe la amiază, începe programul artistic unde fiecare formaţie îşi desfaşoară programul. Este de menţionat faptul că musafirii sunt găzduiţi în comună. Festivalul Bujorului este un eveniment care se bucură de foarte mare succes pe plan local şi judeţean şi tinde să devină o emblemă a comunei Gura Râului. Gura Râului este poate una dintre puţinele comune în care se mai păstrează portul tradiţional popular. Cel puţin o treime din populaţie merge îmbracată în acest port duminica şi de sărbători.
Facilitati oferite investitorilor:
Facilităţi la utilitaţi
Proiecte de investitii:
Reabilitare drumuri forestiere si străzi comunale,
Amenajare drumuri agricole,
Amenajare trasee turistice,
Extindere reţea apă şi canalizare,
Construire grădiniţă nouă cu program prelungit.
